HUNOPOLIS

2011-04-11T22:13:00.002+03:00

Mi-am spus ca doar un cataclism m-ar putea face sa revin la blogareala. Si el s-a produs. Pentru ca, odata cu a.l.ş/Alex. Leo Şerban/als, mi-a disparut un reper intr-o lume din ce in ce mai de neinteles.

Salut tovarasesc...

2010-07-15T00:08:00.000+03:00

Pace si prietenie tuturor!

Buletin de ştiri

2010-06-01T20:55:00.003+03:00

Facebookul nu-i de Pobby, Pobby nu-i de Facebook. Punct. O las pe X să-şi piardă timpul pe acolo. Am văzut că vă urmăreşte cam pe toţi, dragilor, mă ţine la curent în fiecare seară. Ce face Luiza la Cluj, de exemplu, cum Panta e foarte discret, etc. etc. etc.
Sunt băgat până în gât în teza pe care o aveam de terminat de vreo doi ani, nu mai e rost de amânare. Acum sau niciodată, că am hoinărit-o destul! Oi mai reveni. Vă îmbrăţişez!

P.S. "Îşi pierde vremea" era doar o formulare. Să nu mă înţelegeţi greşit, vă rog. De la o vreme, nici eu nu mai ştiu ce-am vrut să zic.

Sunt în reţea, deci exist

2010-04-21T13:26:00.004+03:00

X mă tot bătea la cap cu Facebook. Şi, cum nimeni nu-i rezistă când îşi pune ea ceva în gând, mi-am făcut cont. Habar nu am de ce, deocamdată mă depăşeşte. Mai bine ies cu prietenii, foştii colegi sau pur şi simplu "băieţii" la... Vedem noi la ce.
Da' până la urmă care e şmecheria cu Facebook-ul? O altă falsă formă de socializare? Ufff, sunt bătrân şi mă prind greu.

(De aici.)

Paşti fericit!

2010-04-03T13:17:00.002+03:00

Un prieten londonez mi-a spus că ar trebui să fiu fericit că m-am născut prin zona asta. Nu am cum să mă plictisesc. Ce să zic? Aş da tot patrimoniul balcanic pe o oră de linişte englezească.

Trafic

2010-04-01T15:16:00.002+03:00

Sufjan Stevens, BQE (adicătelea Brooklyn Queens Expressway)

Premiu

2010-03-31T16:51:00.002+03:00

Am primit un premiu nemeritat de la doamna scorpie. Sărut mâna!
Cred că e valabilă şi provocarea, lista cu lucrurile care îmi plac. Aşadar ador să:
- muncesc pentru a-mi plăti ratele;
- merg cu capul în pământ ca un Atlas cu spondiloză;
- mă bată încă mama la cap, deşi am cam trecut de vârsta critică;
- mă lovesc zilnic de măgari şi incompetenţi...
Hehehe! Din când în când însă mai găsesc timp pentru alte îndeletniciri precum: a face dragoste, a mă plimba prin parcuri, a asculta Mozart bând un ceai negru, made in Turcia, a citi până la ore târzii din noapte, a scrie vrute şi nevrute într-un caiet care are marea calitate de a nu roşi, a vedea filme SINGUR, a pălăvrăgi cu prietenii pe mess, a mă ocupa de grădina de la moşie, a bricola şi a lenevi.
Şi aşa... Ajunge zilei răutatea ei! Mă apucă un elan biblic, de la Matei citire.

Fericirea

2010-03-30T20:05:00.002+03:00

Slalom printre nebuni. Echilibristică. Sărituri în gol. Înot în bazinul cu banalităţi cotidiene. Şi multă iubire, retrouver le gout de la vie.
Magnificat!

Michael, I love you!

2010-03-18T13:02:00.001+02:00

...sau cum să economiseşti banii pe care i-ai da pe operaţii estetice care pot provoca şi cancer de piele. Mâine încerc o transformare, cred că Marlon Brando îmi e la îndemână.

Un film

2010-03-17T19:26:00.001+02:00

Ăsta.

Doare!

2010-03-17T16:12:00.004+02:00

Credeţi că rumânii ar ieşi cu o imagine mai puţin şifonată? Ia întrebaţi o cucoană împopoţonată sau un puşti pierdut în spaţiu cu cine s-au luptat strămoşii noştri în Războiul de Independenţă!

P.S. Aia cu Zidul Berlinului e epocală!

A piece of my heart

2010-03-16T09:47:00.002+02:00

Asta fiindcă le ador.

Graţie

2010-03-15T13:59:00.003+02:00

A venit şi primăvara. O fi doar copia? O fi originalul? Bleah, je m'en fous. Gândindu-mă eu s-o grăbesc totuşi, am ieşit doar în pulover. Am încasat o pală de vânt în freză, vecina de la 4 s-a uitat cam ciudat la mine, şeful m-a întrebat dacă nu cumva am încurcat oraşele şi mă cred la Cairo (de ce tocmai Cairo mă depăşeşte, că faţă de mumie nu am), una dintre secretare mi-a zis că bleu mă prinde (era de fapt gri petrol, dar nu răspund eu pentru confuzia din capul ei), un client a venit cu scandal, l-am trimis la secretară, am primit pe mail porţia de power point-uri, le-am pasat şi eu mai departe că mi-e teamă de pedepsele divine, am primit o comandă de "nuisette" pentru o aniversare, o pijama nu-i bună, dragă? eventual, cum se zice?, flauşată, m-a luat gura pe dinainte şi i-am spus colegului părerea mea despre fi-su, o loază alintată de care acum se plânge, nevastă-mea cică intră în grevă, are suficient exerciţiu, să se mute în Franţa, că şi-aşa..., deh, ea nu prea ştie cum e "la privat", m-a sunat mama, cică să iau murăturile, că nu degeaba le-a pus ea în toamnă, mă gândesc deja la vacanţă. Una mai lungă. Dar nu prea lungă, să am timp şi de nuisettă şi de murăturile maică-mii. Că la "graţie" nu mă întrece nimeni. Parol!

Mahmur

2010-03-13T07:38:00.002+02:00

Trei luni aproape de când nu am mai pus mâna pe o carte, nu mi-am mai cumpărat vreo revistă, nu m-am mai uitat la televizor, nu am mai văzut vreun film. Şi, spre mirarea mea, nu mă simt încă imbecil. Sau, mai bine spus, mă simt un pic mai nărod, dar cel puţin unul al naibii de în viaţă. Egoist şi amoral cât cuprinde, dar... alive!

Resuscitare

2010-03-12T22:27:00.003+02:00

Tomas îşi spuse în sinea lui: A lega dragostea de sexualitate e una dintre cele mai năstruşnice idei ale Creatorului.
Şi îşi mai spuse: Singura posibilitate de a salva dragostea de prostia sexualităţii ar fi să reglăm altfel ceasornicul din capul nostru şi să ne excităm la vederea unei rândunele în zbor.
(Insuportabila uşurătate a fiinţei)

Şi cu acest gând minunat, că doar un oarecare Milan îi bântuie tinereţile, Pobby a redevenit blogger după ce a umblat... Well, pur şi simplu a umblat. Cam în ritmuri de-astea...

Le parc

2010-03-11T23:20:00.001+02:00

Când orice suspin îşi poate auzi ecoul şi mâinile creează picturi de-o clipă... se cheamă balet.

Nimicuri

2010-03-11T11:55:00.001+02:00

Încă o zi cu ninsoare şi mă aşteaptă un pat la Spitalul 9.

Point

2010-03-04T10:48:00.004+02:00

(De aici.)
E destul de mare scris?

P.S. Un film pe care de-abia aştept să-l văd!

Don Juan-isme

2010-03-01T09:50:00.004+02:00

(Frühlingsanfang, Max Klinger)

Aştept primăvara, învierea blogului şi revenirea poftei de a scrie. Până atunci... Ce trăiesc eu acum nu prea am cum împărtăşi. Aşa că cer scuze tuturor celor cărora nu le-am răspuns, celor care ar fi aşteptat vreun moment sclipitor sau sclipicios pe aici. Deocamdată am revenit la "l'insoutenable legerete de l'etre". Adică...

Gesturi semnificative

2010-02-17T18:36:00.001+02:00

Claude Chabrol

Veux-tu être ma Valentine ?

2010-02-14T14:22:00.002+02:00

Monsieur Duris

It's Snowing! It's Snowing!

2010-02-13T22:27:00.003+02:00

Din seria "Talente nedescoperite"...

From China with love

2010-02-13T14:31:00.001+02:00

De aici.

Film

2010-02-07T14:50:00.003+02:00

De fiecare dată găsită, mereu ratată... Ca într-un vis. Cât zborul fumului de ţigară.
Reconstruction

Călătorii

2010-02-07T10:14:00.000+02:00

Hotărâri majore

2010-02-06T09:00:00.002+02:00

Cam asta am făcut eu în ultimele săptămâni. M-am... deshumat.

Eleganţă

2010-02-04T08:10:00.003+02:00

L’Homme Élégant

L’Homme Élégant ne regarde jamais en l’air, il sait qu’il n’existe aucun bar correct dans cette direction.
L’Homme Élégant sait marcher dans la merde sans en faire une maladie.
L’Homme Élégant aime la nature pudique, c’est-à-dire honnêtement dissimulée : de loin, la nuit, sous la brume, sous la neige… bref, moins il en voit plus elle l’excite.
La Femme Élégante chevauche son bidet en amazone.
L’Homme Élégant estime trop les artistes pour ne pas mépriser l’Art.
Entre un Homme Élégant et une Femme Élégante il n’existe guère plus de différence qu’entre un chien et une chienne.
L’Homme Élégant n’a jamais fait un rêve prémonitoire. En revanche, il lui est arrivé de sursauter à la lecture d’une addition.
L’Homme Élégant quitte son lit à contre-cœur.
L’Homme Élégant évite.
L’Homme Élégant file.
La véritable patrie de l’Homme Élégant, c’est son polygone de sustentation.
L’Homme Élégant ne pisse jamais contre le vent ni ne crache en l’air mais il vide parfois le contenu de son verre sur ses vêtements, par humanisme.
L’Homme Élégant connaît trop le pouvoir de l’Argent pour ramasser une pièce inférieure à cinq francs sur le trottoir.
L’Homme Élégant lit rarement ses livres jusqu’au bout afin de ne pas les épuiser.
La Femme Élégante ne craint pas de donner le sein à des amateurs plus éclairés que les nourrissons.
L’Homme Élégant prend toujours more than one for the road.
L’Homme Élégant entretient des relations trop intimes avec la musique pour la supporter dans des endroits publics.
L’Homme Élégant hait les gants.
Quand l’Homme Élégant est au gouvernement, il démissionne.
L’Homme Élégant n’est jamais chic.
Même lorsqu’il n’a pas à rosir de son alcootest, l’Homme Élégant ne souffle jamais sur son allumette pour l’éteindre.
L’Homme Élégant ne parvient jamais à se souvenir du nom des gens célèbres.
L’Homme Élégant se lave les mains AVANT d’aller pisser.
L’Homme Élégant n’a jamais dressé un chien, ni un bilan.
L’Homme Élégant n’a jamais réduit un organe à sa fonction.
L’Homme Élégant a l’appétit aussi fragile que les dents.
L’Homme Élégant met son point d’honneur à ne pas s’amuser les jours de fête.
L’Homme Élégant envoie moins de lettres qu’il n’en écrit.
L’Homme Élégant n’a pas d’ami. Il n’a que des chouchous.
L’Homme Élégant préfère se soumettre à l’arbitraire qu’à l’arbitre.
L’Homme Élégant AIME la Belgique.
L’Homme Élégant répugne à jouer au loto ou à la loterie car il juge l’État peu doué pour le hasard.

L’Homme Élégant a la mémoire longue mais l’haleine courte.
L’Homme Élégant a souvent de plus petits besoins que lui.
L’Homme Élégant choisit toujours la facilité parce qu’il sait bien que c’est le plus difficile.
Rien de ce qui est minable n’est totalement étranger à l’Homme Élégant.
L’Homme Élégant emporte souvent son verre lorsqu’il sort d'un cocktail ou d’un bar.
L’Homme Élégant est sensible à la beauté des grands arbres, à condition qu’ils soient allongés sur le sol à ses pieds.

Topor, Le Fou parle n° 29-30, novembre 1984.

Cred că sunt pe drumul cel bun.

(Text de aici, imagine de aici.)

Din când în când

2010-02-01T17:12:00.000+02:00

La grande crue de 1910

2010-01-30T07:47:00.004+02:00

Acum fix o sută de ani, Sena inspecta tacticoasă străzile Parisului. Fotografiile de atunci poartă acea frumuseţe stranie pe care o au amintirile oricărui dezastru peste care oamenii au trecut.

Frig

2010-01-25T19:55:00.002+02:00

Descoperit din întâmplare. Ascultat foarte frecvent zilele astea. Din seria Pobby cel senzual la -30 de grade.

Nimicuri

2010-01-21T10:35:00.000+02:00

Godard, Gainsbourg şi Carla Bruni... Adică explozii!

The Big Office

2010-01-17T22:50:00.003+02:00

Dacă vă place umorul britanic, veţi râde cu lacrimi. Aproape toate replicile sunt politically incorect, englezii apar ca nişte papiţoi, iar numărul de trupe necesare într-un război se calculează folosind o jucărie.

...

2010-01-15T15:31:00.000+02:00

Me and The Coen Brothers

2010-01-11T08:50:00.004+02:00

Nu, nu m-am răzgândit. Doar că filmul pe care o să vi-l recomand acum sintetizează toate întrebările pe care şi eu le-am aruncat pe aici. Luaţi orice film al lui Woody Allen din ultimii ani, înmulţiţi valoarea lui cu 100 şi veţi ajunge la A Serious Man. Uitaţi toate filmele despre ordinary people, în opera fraţilor Coen aveţi totul. Râdeţi cât puteţi de mult. Tornada oricum se apropie. Cu respect!

Later edit: Luiza are dreptate, 100 e cam mult. Aşa că reduc la 50.

...

2010-01-08T16:19:00.003+02:00

Gata. Pa! Nu-i mai văd rostul. Poate mai încolo.

Şi da, semăn cu Buster Keaton.

Mărturisiri bovine

2010-01-07T21:39:00.005+02:00

Pe când eram un june şi mă bucuram de alt dozaj hormonal, puteam să mă răspândesc neruşinat pe zeci de pagini. Scriam isteric, tautologic, incoerent, dar, culmea, chiar credeam că ar interesa pe cineva. Apogeul penibilului l-am atins la un revelion, când m-am prezentat unei tipe ca scriitor. Ea m-a întrebat dacă am publicat ceva, i-am zis un titlu lung, mi-a râs în faţă şi, dimineaţă, toată lumea ştia că-s un megaloman mincinos. Tanti era librăreasă.
Ce însăilam eu era de fapt un inestetic şuvoi de verbe la gerunziu, de substantive abstracte şi adjective coborâte parcă din poezia paşoptistă. Carnea, sângele, ritmul interior, introspecţia, coborârea până în străfunduri pentru a culege perle întru gloria luminii şi a paginii scrise, toate astea îmi erau străine. Nici nu ştiu dacă aveam interior, eram prea ocupat să-mi extind tentaculele spre coaja lucrurilor.
Atunci am înţeles că a trăi în trecut, măcinând regrete şi apoi scuipând ură, e doar o cumplită formă de ne-libertate. Păcat că nu am reuşit să tai o altă tumoare, privirea întoarsă patologic spre viitor. Amân pentru că sunt leneş. N-am niciodată timp pentru că nu mă împovărează încă presimţirea clipei când pentru mine timp nu va mai exista. Alerg hămesit în toate direcţiile şi nu ajung nicăieri.
Toate astea devin treptat şi independent de voinţa mea remuşcări. Anxietate şi depresie, paşii mei de cadril.
Şi nici hormonii nu-mi mai sunt ce-au fost!

Nu vă lăsaţi amăgiţi! Deşi veţi vedea mulţi ochelari, e de fapt un bou. Luat de aici.

Limbaj

2010-01-07T11:02:00.003+02:00

...sau ce li se întâmplă cuvintelor atunci când semnificatul dispare şi rămâne doar semnificantul. Filmul merită văzut, e o "năzbâtie" suprarealistă cu arome de absurd despre un Titanic mai mic şi o femeie care îi vine de hac aisbergului.

Un roman extraordinar!!!

2010-01-06T18:35:00.003+02:00

1. Pierre Louÿs à André Gide

[jeudi, 13 décembre 1894]

Paludes est extraordinairement bien. Mon vieux, je suis dans une joie folle. C’est mille fois mieux que je n’espérais.
Seulement tu es un petit saligaud de l’avoir donné à Valéry d’abord et de lui avoir interdit de me le montrer ensuite. La seule chose qui me console, c’est qu’il ne l’a pas lu : il vient de me l’avouer.
Je suis donc le seul à le connaître.
Et il fallait que je fusse le seul.
Et il faut que je reste le seul.
J’ai bien réfléchi : si je l’enferme dans un tiroir, un jour ou l’autre je te le rendrai (mauvais moyen).
Si je le fais copier et que je détruise l’original… - même résultat.
Alors je vais faire un crime. Notre amitié, Gide, devait aboutir là. C’est une situation dramatique que Monsieur Polti n’a pas prévue : «l’œuvre du héros détruite par son ami». Et par pure amitié, note bien. Je ne détruirais pas les légumes de Monsieur Gabriel Trarieux ni les biftecks de Monsieur Barrès.
JE NE VEUX PAS que PERSONNE autre que moi lise Paludes. Je vais le relire une seconde fois et le brûler feuille à feuille, très avant dans la nuit.
Voilà qui sera une page intéressante de notre biographie. Mais tu ne mérites pas d’être mon ami si tu ne l’admires pas.

P.L.

2. Pierre Louÿs à André Gide

Même soirée. 2 h du matin.

Je n’ai pas besoin de te dire que, quand je t’ai écrit ma lettre d’il y a trois heures, je n’avais pas encore lu Paludes.

Imaginea săptămânii

2010-01-06T14:12:00.002+02:00

(Tom Palumbo)

Vaslui megye (Vászló)

2010-01-06T12:48:00.004+02:00

Matei Corvin şi-a luat, graţie ardeleanului Boc, revanşa după câteva secole. Prefectul de Vaslui e din UDMR. N-am nimic împotrivă, doar mă mângâi nedumerit pe chelie şi-mi vine să râd. Câte păduri sunt prin zona aia? În ce limbă se va vorbi la prefectură? Cum ar arăta plăcuţele bilingve la intrarea în Tecuci şi Bârlad? Iaca aici.

(Hai să numim clipul Natură moartă cu prefect. Realizatorii sunt nişte contribuabili veseli, moldoveni de nădejde.)

P.S. Poate e interesant de spus că viitorul prefect a fost şi şef fermă vaci lapte. Dintr-un judeţ atât de sărac, ce-o mai fi de muls?

Colonii de lumi pierdute...

2010-01-05T11:35:00.001+02:00

Internet Archaeologists Find Ruins Of 'Friendster' Civilization

Train de vie

2010-01-04T22:57:00.002+02:00

Annonce spéciale :

Le Train de Vie n’est pas un restaurant comme les autres, c’est un lieu convivial où se perpétue la culture juive d’Europe Centrale, où le présent se vit différemment.

Après trois années d’existence, le Train de vie recherche soit un investisseur soucieux de maintenir ce lieu unique en Europe où l’on peut dîner en compagnie des musiciens yiddish, tziganes et klezmer et où les fêtes juives sont célébrées dans un esprit d’ouverture, soit un associé pour développer le lieu et en partager l’accueil, ou un repreneur motivé (la transmission pouvant être progressive). Appelez Claude au 06.30.95.67.78.

Je t'appelerai Claude!

Ghicitoare

2010-01-04T19:23:00.003+02:00

DOUBLE INDEMNITY (Billy Wilder, 1944)
Cine stă pe scaun?

In the mood for...

2010-01-04T14:41:00.004+02:00

Vă vine sau nu să credeţi, au avut şi chinezii o Shirley Temple, o Rita Hayworth, o Lauren Bacall ş.a.m.d.

Hua Yang De Nian Hua
Încărcat de 212rewind212. - Watch feature films and entire TV shows.

(Autor: Kar Wai Wong)

Retrospectivă

2010-01-03T14:02:00.001+02:00

Un an în 7 minute. Cam cât am rezistat eu la District 9, de exemplu.

Androgin

2010-01-02T16:18:00.001+02:00

Glorie

2010-01-01T22:25:00.004+02:00

Filmul noir. Bărbaţi faliţi şi cinici, colecţionari de sticle şi blonde, vorba domnului Marlowe, genul cu care sigur nu ţi-ai lăsa fata să umble. Femei fatale şi, evident, misterioase. Trucuri regizorale geniale. Replici scurte, tăioase, nu e o lume tocmai potrivită pentru lirism. Aaa, era să uit inevitabila pălărie aruncată invariabil pe o măsuţă la intrare. Din când în când, o doză bună trebuie injectată în sistemul cinefil. Altfel... how could I have known that murder could sometimes smell like honeysuckle? (De unde-o mai fi şi replica asta?)

La început de an...

2010-01-01T12:30:00.002+02:00

...cel mai înţelept lucru e să taci.

(Foto de aici.)

La mulţi ani!

2009-12-31T11:12:00.002+02:00

Pe aici să ne întâlnim în 2010! Să uităm de crize, scandaluri, boli, boale, videni şi hrebenciuci, dosare şi termene, facturi şi... bloguri!

Invitaţie

2009-12-30T11:48:00.004+02:00

Jane Birkin, Jean-Paul Belmondo, Virginia Woolf, Serge Gainsbourg, Anna Karina, Alain Delon, Brigitte Bardot, Twiggy, Catherine Deneuve, Alfred de Musset, Françoise Hardy, Mick Jagger, Jeanne Moreau, Claudia Cardinale, Jean Seberg, Françoise Dorléac, Jacqueline Bisset, pe ăştia am reuşit să-i recunosc. Tare colecţia vilaine fille, mauvais garçon!

Dans cette vallée de larmes qu'est la vie
Viens avec moi par les sentiers interdits
À ceux-là qui nous appellent à tort ou à raison :
Vilaine fille, mauvais garçon!

Film

2009-12-28T11:11:00.002+02:00

Inteligent, senzual, intens, nu te sperie, dar te pune pe gânduri.

Eco

2009-12-26T09:17:00.003+02:00

(De aici.)

An de an...

2009-12-26T01:34:00.003+02:00

În timpul sărbătorilor de iarnă, ar trebui să se fixeze o zi specială în care să fii obligat să-ţi vizitezi soacra. Eventual, să-ţi iei şi amendă dacă nu te conformezi. Asta ar fi măcar o bună motivaţie pentru condus nişte kilometri, zâmbit când ai vrea să dormi de fapt, discuţii care nu te privesc ş.a.m.d. Dar mâine m-am hotărât să deschid, în toiul sarmalelor, o discuţie despre transsexualii lui Almodovar. De când am oripilat-o cu Parfumul, mă crede capabil de orice.

(De aici.)

Film

2009-12-25T21:50:00.001+02:00

Absolutely fucking hilarious!

Dans

2009-12-24T17:55:00.004+02:00

Crăciun fericit, multă iubire şi veselie în case vă doresc! Fiecare să se bucure de sărbătoarea lui, surd şi orb să fie când e vorba de orice reţetă, în afară celor de prăjituri, bien sur!

Eric Idle şi Monty Python

2009-12-24T09:20:00.003+02:00

Radical, dar... so fucking true dacă mă gândesc la isteria generalizată, la faptul că eşti obligat să faci/primeşti vizite de care ţi se rupe, la toată atmosfera aia de moleşeală şi sentimentalism dulceag. Ce-ar fi să facem zilnic Crăciunul? Eventual să arate cam aşa...

Bradul

2009-12-23T18:33:00.005+02:00

Mi-aduc aminte că bradul, la noi acasă, se făcea întotdeauna în seara de 24, după ce toată ziua eu şi frăţânele trebuia să legăm bomboanele cu aţe obligatoriu egale, să facem lună în holul imens unde era pus an de an, să verificăm instalaţia şi să aranjăm beteala. Tata aşeza podoabele în funcţie de mărime, astfel încât bradul nostru era cam acelaşi şi în '80, şi în '81, şi în '82 ş.a.m.d. Acum îl fac mai devreme, arată cum îmi doresc eu, dar nu mai e nimeni prin preajmă de care să mă ascund când fur o bomboană şi stric simetria.
Başca zăpezile alea fabuloase care durau până în februarie, de se oprea uneori circulaţia! Azi am înotat în mocirlă, am înjurat din secundă în secundă leneşii, fiţoşii, fraierii care ies cu maşinile pentru câteva sute de metri, am urlat, m-am enervat, multe lucrări nu sunt gata. Iar acasă mă aştepta un brad trist, asimetric, împopoţonat, strident şi putred, ca o femeie fanată din filmele lui Fellini.

(De aici.)

Vine Moşul!

2009-12-23T13:28:00.008+02:00

Moşul ăla recent, upgradat, pe gustul tuturor!

Lucrurile

2009-12-23T09:59:00.002+02:00

Nous ferons des pas merveilleux,
l'homme fera des pas merveilleux s'il
redescend aux choses (comme il faut
redescendre aux mots pour exprimer les
choses convenablement) et s'applique
à les étudier et à les exprimer en faisant
confiance à la fois à son oeil, à sa raison
et à son intuition, sans prévention qui
l'empêche de suivre les nouveautés
qu' elles contiennent - et sachant les
considérer dans leur essence comme dans
leurs détails. Mais il faut en même temps
qu'il les refasse dans le logos à partir
des matériaux du logos, c'est-à-dire de
la parole.
(Francis Ponge, La Rage de l’expression)

Lucrurile ca martori ai naşterii iubirii. A privi din acelaşi unghi, purtând ochelari identici. Le blason, izolarea şi celebrarea unei părţi din corpul celuilalt. Naturi moarte readuse la viaţă.

Ghicitoare

2009-12-22T22:16:00.002+02:00

Tu cum ţi-ai petrecut sfârşitul lumii?

2009-12-22T14:18:00.003+02:00

A fost odată ca niciodată, că de n-aş fi trăit, n-aş povesti, un copil în vacanţa de iarnă, care îşi scria tacticos la birou nişte comentarii anoste, despre un sat în care, vorba cuiva, "nu erau bărbaţi la femei", despre un răzeş curajos, care se numea - vai, în mod simbolic - Şoimaru. Încerca să facă nişte conexiuni între toate zburătoarele astea, şoimi, vulturi şi alte acvile care, tocmai învăţase la ora de latină, nu prind muşte. Mintea lui hălăduia însă prin alte părţi. Ascultase aproape toată noaptea Europa Liberă, după ce cu o zi în urmă sărise din fotoliul postat în faţa televizorului şi îşi anunţase bunicii că Ceauşescu a picat. Normal că nimeni nu l-a crezut. Dar văzuse el ceva dubios la mitingul ăla, un semn de slăbiciune, o mişcare nefirească, o mână paralizată în aer, ce nu mai putea controla nimic. Chestiune de ore!
Plictisit, s-a dus din nou spre televizor şi iote-l pe Caramitru, cu un nene simpatic lângă el, amândoi "lucrând", cică! O fi un nou episod din Un august în flăcări? O fi Darul lui moş Miron în prag de sărbători? Niet, băieţelul presimţea că asistă la ceva uluitor, se scria istorie şi ea venea din cutia lui cu imagini alb-negru. Aşa că se duce în bucătărie cu aerul triumfător al celui care deţine un adevăr şi rosteşte calm: Am avut dreptate. A picat. Gata.
Au urmat zile în care a auzit de terorişti pitulaţi prin păduri, a fixat pături în ferestre cu bunicul, a băut apă fiartă, că la tv aşa erau sfătuiţi, a plâns pentru oamenii ucişi de pomană, a râs de bărbaţii duşi cu pluta şi femeile isterice, care nu făceau decât să se dea în spectacol, zicea el.
Mai târziu, a aflat că în spatele studiourilor se puneau bazele unui monstru care avea să sugrume România încă mulţi ani după, înspăimântător tocmai pentru că nu se mai arăta în tuşe groase, ci lucra cu nuanţe.
Bre, sunt liber însă şi ăsta e motivul pentru care aş vrea să-i pot îmbrăţişa pe toţi cei care au luptat şi s-au sacrificat pentru această libertate. De emanaţi, ce să zic? Poţi să acuzi un popor flămând, imbecilizat, hăituit, minţit că a fost prostit? Da, însă după un moment de dureroasă compasiune.

(De aici.)

Caligrafii

2009-12-21T19:34:00.004+02:00

Şi ca să nu termin ziua cu un gând ce tot pe mine mă otrăveşte, pentru că veninul îşi dovedeşte deseori inteligenţa de a se întoarce împotriva trupului care îl secretă, vă invit să citiţi cea mai frumoasă carte care s-a scris vreodată, cu litere caligrafiate ca nişte mângâieri, ca nişte şoapte, ca nişte umbre ce se pierd, se caută şi se regăsesc într-un punct tandru pus la final.
(ici)

Culmea comicului

2009-12-21T15:52:00.002+02:00

Preşedintele Băsescu vorbeşte de numiri pe criteriul competenţei, iar Udrea e viitor ministru, cu un portofoliu important şi bănos.

Roland Topor

2009-12-21T13:25:00.003+02:00

Nu trebuie ratat!

(Siesta, 1975)

Back to the Classics

2009-12-20T20:41:00.006+02:00

Astăzi am revăzut Sunset Blvd. (1950), o altă capodoperă marca Billy Wilder, filmul în care Buster Keaton se joacă autoironic preţ de câteva minute pe sine, "relicvă" a filmului mut, Hedda Hopper devorează cadavrele vedetelor, ca în realitate, iar Erich von Stroheim proiecteaza propriul film, Queen Kelly, în faţa vedetei sale, Gloria Swanson, care în ficţiune se numeşte Norma Desmond. Să nu-l uităm pe regizorul Cecil B. De Mille, întruchipându-l pe...regizorul Cecil B. De Mille. Aşadar, o dramă psihologică, un film noir, genuri foarte la modă în acei ani, se conturează pe un suport aproape postmodern datorită acestui joc subtil între realitate şi ficţiune, ironiei şi autoironiei. Wilder anunţă, de fapt, declinul statutului vedetei, singurul nume care conta la începuturile filmului pentru public. Joe Gillis, protagonistul, este scenarist, iar aducerea lui în prim-plan anunţă o altă mentalitate la Hollywood. Filmul nu mai este al unei singure persoane, ci al unei întregi echipe. Cu alte cuvinte, e liber la încălcat toate regulile, nimic din ce ştiaţi despre cinema nu va mai fi în curând valabil! Şi nu e vorba doar despre inadaptarea celor care au făcut gloria filmului mut, ci despre geniul lui Wilder, care presimte schimbări cel puţin la fel de importante ca atunci când s-a inventat sonorul. Adio, glamour! Bine ai venit, girl next door!
Şi mai e ceva. Dacă v-a dat pe spate şmecheria din American Beauty, cu mortul care povesteşte, aflaţi că nu-i nouă!

(Gloria Swanson, 1917)

Meteo

2009-12-20T16:51:00.003+02:00

Cică s-ar putea s-o dea în ploaie.

Modelul e luat de aici.

Credinţă

2009-12-20T10:46:00.000+02:00

Tocături

2009-12-19T19:32:00.002+02:00

De Crăciun, fii mai bun! Sau ia-ţi un colebil.

(Aici!)

Şi până s-o vizitez pe soacră-mea îmi veniseră nişte idei atât de gingaşe! Caltaboşul nemilos le-a făcut una cu pământul.

Ghicitoare

2009-12-19T12:33:00.002+02:00

(Fotografie realizată de Irving Penn)

Aşa-s devinette-le mele, foarte uşoare. Nu dau premii.

Ţepe!

2009-12-18T21:00:00.003+02:00

Cine l-a votat pe Băsescu fără să şi-o asume şi pe blondă? Eee, aţi luat ţeapă! Eu am fost precaut. Am pus în balanţă. Show cu blonde obraznice şi ariviste? Sau cu agramaţi dubioşi? Bon, se poate spune că am o slăbiciune pentru blonde.
Nu mi i-am asumat însă pe Oprea, Croitoru şi pe băietul ăla de la Suceava, pus acolo fiindcă o mai fi ochit Flutur o pădurice. Dar cu timpul o să mă obişnuiesc şi cu ei. Că altfel o iau razna.

Lobbying
Încărcat de VoiretAgir.

Statui

2009-12-18T17:16:00.004+02:00

Statuia se află în Merrion Square Park, Dublin, aproape de casa unde a crescut Oscar Wilde. Subtili şi plini de imaginaţie, fără nicio nelinişte existenţială şi cu o moralitate ireproşabilă, unii localnici îl numesc The Queer with the Leer, The Fag on the Crag sau The Quare in the Square. Chiorâş m-aş uita şi eu.

Horror!

2009-12-18T11:23:00.002+02:00

Vecinul meu ascultă oroarea asta over and over. Cum pereţii sunt subţiri, iar el are urechile împănate, mă face părtaş, fără ca eu să-i fi cerut, la tortură. I-am pus la uşă, într-un pachet auriu, un CD cu Prodigy. Dar văd că nu gustă.
Aşa că, până la Crăciun, poate chiar până la Sfântul Ion, o să......împoooooodoooooooobeşte, maaaaaaaaaamă, braaaaaaaadul!

Politeţea

2009-12-18T09:27:00.002+02:00

Bergson, într-un discurs ţinut pe 30 iulie 1885 la un liceu din Clermont-Ferrand, face o distincţie între:

La politesse des manières - un certain art de témoigner à chacun, par son attitude et ses paroles, l'estime et la considération auxquelles il a droit
La politesse de l'esprit - la faculté de se mettre à la place des autres, de s'intéresser à leurs occupations, de penser de leur pensée
La politesse du coeur - la charité s'exerçant dans la région des amours-propres, là où il est aussi difficile parfois de connaître le mal que de le vouloir guérir , fiind de fapt un efect secundar, căci une grande bonté naturelle en est le fond; mais cette bonté resterait peut-être inefficace si la pénétration de l'esprit ne s'y joignait, la finesse, et une connaissance approfondie du coeur humain

Acum, dacă prin structura voastră nu aveţi cum s-o exersaţi pe ultima, încercaţi cu a doua. Dacă nici chef/timp de rafinat spiritul nu prea posedaţi, puneţi naibii mâna măcar pe Codul bunelor maniere şi închideţi uşa la lift, daţi zăpada de pe trotuarul din faţa magazinului, nu aruncaţi chiştocul de la balcon şi nu-mi mai blocaţi maşina! Cu alte cuvinte, treceţi la poziţia bipedă!

Caut cupluri!

2009-12-17T19:14:00.004+02:00

Preocupările rumânilor sunt variate, pe măsura influenţelor diverse suferite de-a lungul istoriei. Astfel, blogul meu i-a satisfăcut, sper, în ultimul timp pe misticii veniţi de la răsărit, în căutarea "flăcării violete", pe rafinaţii care au învăţat la Paris, probabil, nu doar cum se face nodul cravatei sau cum se trece de la gumari la pantofi, ci şi despre deliciile schimbului de parteneri, pe anxioşii obsedaţi de bolile de plămâni şi pe visătorii bântuiţi de probleme paranormale, că-n Balcani totul e supranatural. Cineva a căutat "întâlniri ratate". Păi a ajuns unde trebuia. Despre asta e vorba pe aici.
Disperarea din "cupluri, caut cupluri" m-a înduioşat. Sper să-i putem ajuta, dar înainte să ne trimită analizele la zi, fotografii faţă, spate, profil, dovada că au votat împotriva lui Geoană şi foile matricole. Mulţumesc!

Échange de couple :: Pour plus de vidéos drôles, cliquez ici!

Demnitate

2009-12-17T12:32:00.004+02:00

Fotografiile lui Josef Koudelka, o posibilă ilustrare a operei lui Kundera

Party acneic

2009-12-17T09:18:00.003+02:00

Nesuferiţi mi-au fost la chefurile din adolescenţă ăia de intrau, se aşezau pe un scaun şi priveau din sfere înalte, dar cu un aer provocator, cum noi, amărăştenii, ne dădeam în spectacol. Purtau în fumurile lor acneice citate din Kant, Schopenhauer şi discuţii interminabile despre circuitul apei în natură. Dacă îi întrebai ceva despre circuitul berii în pahare, dacă încercai un dialog despre libertate sau iubire, te trezeai cu o varză, în care Eminescu devenea existenţialist, Blaga postmodern etc. etc. etc.
În amintirea acelor vremuri...

Cum, nu aţi încercat niciodată să imitaţi?

Umor

2009-12-16T17:53:00.003+02:00

În numărul din decembrie al revistei National Geographic a fost publicat un articol despre călugării de la Muntele Athos.
Many such journeys begin uneasily. An Athens boy sneaks away from his household, and when his brother comes to Mount Athos to fetch him, the boy warns, "I'll just escape again." A Pittsburgh grocer's son stuns his parents with his decision—which, two years later, he acknowledges may be temporary, saying, "I mean, who knows what God has planned?" If the aspirants appear unready, their spiritual father will urge them to go back. Otherwise, the candidate will be tonsured under candlelight: The abbot cuts a tiny cross out of the hair on his scalp, bestows him with the name of a saint, and a monk is born.

Cea mai interesantă parte mi s-a părut galeria foto. În special această fotografie, în care apar doi călugări veseli, energici, liberi, împăcaţi.

Împart aceeaşi chilie de 50 de ani şi nu s-au certat niciodată pentru că amândoi au simţul umorului. Fratele Nektarios (stânga) declară că ierarhia a fost întotdeauna respectată. Fiind mai bătrân, Fratele Christoforos nu i-a ieşit niciodată din cuvânt.

Tâmpiţii

2009-12-16T12:08:00.003+02:00

O să vă povestesc acum ceva nu de la poluri, ci din imediata dumnevoastră apropiere. Sunt convins că aţi întâlnit exemplare atât de prinse în mrejele unei cărţi, încât au transformat-o în reţetă- ce oribil!- de viaţă. Indiferent de epoca în care a apărut cartea, ei o citesc ca şi când nimic nu ar mai fi fost scris după. Habar nu au de contextualizare, de interpretare, orice exerciţiu care ar avea vreo tangenţă cu ideea de "perspectivă" îi deranjează. Ticăiţi şi lipsiţi de graţie, oamenii ăştia încearcă să compenseze prin "sinceritate", "curaj", "angajare", "lectură fidelă". Totul devine o problemă personală. Pe scurt, nu spiritul unei cărţi îi interesează, ci litera ei. Vorbesc în semi-citate, ajustează situaţiile pe măsura maximelor pe care le subliniază, le culeg în caiete cu floricele sau, dacă sunt un pic mai luminaţi, le folosesc în lucrări cu pretenţii ştiinţifice.
Un singur lucru nu vor putea truca niciodată: propria goliciune când sunt beţi, când cineva vrea să-i facă de râs cu orice preţ, când pretind că au umor, când comentează pe bloguri, când nu înţeleg, de fapt, nimic din jur. Că doar, fatalitate, oamenii nu acţionează după citate, oricât de pline de miez ar fi ele! :)

Joie de vivre

2009-12-16T10:51:00.002+02:00

Luxe, Calme et Volupté
Anii '20, George Barbier

Alphaville

2009-12-15T22:22:00.004+02:00

Eluard şi Godard, uniţi pentru a le reda cuvintelor valoarea, forţa, sensul, astfel încât orice comunicare să unească, să creeze, să zidească. Altfel spus, poezie care eliberează, care-l readuce pe individ la sinele pierdut în masa de zgomote, chiote, replici impersonale sau, de ce nu, comentarii pe bloguri. :)

Scene

2009-12-15T09:38:00.002+02:00

Ariel, Kaurismaki, un vapor şi trei personaje care sper că au ajuns în Mexic, numele din film al magicului "over the rainbow"...

Je voudrais pas crever ...

2009-12-14T17:12:00.001+02:00

Boris Vian şi Juliette Gréco

"Cu dreptatea în braţe"

2009-12-14T13:17:00.001+02:00

Defile de l'armee des clowns 14-07-06
Încărcat de diffusions. -

Geoană vrea să se ducă la CEDO, face rivuluţie. Succes!

Dâmboviţă, apă dulce

2009-12-14T11:14:00.002+02:00

Observaţi poziţia pe scaun, limbajul trupului, gingaşul şi, în acelaşi timp, fermul OK. Spun mai multe decât ce se întâmplă. Să fim serioşi, care e noutatea? Aşa se croieşte orice candidatură, în orice partid, dacă nu aduci cu tine un alt capital important, notorietatea.
Ca să răspund şi unui comentator al unei postări anterioare: da, mă sperie ideea că un om care poate fi şantajat cu aşa ceva era pe punctul de a ajunge preşedinte. Un găinar, nimic mai mult! Îmi imaginez la ce s-ar fi pretat mai departe.
Preferam oralul.
Asta dacă filmuleţul e original.
Hmmm, m-am cam săturat. În următoarea campanie, poate îl angajează cineva pe Tarantino. Pentru efecte speciale mai reuşite.
Caseta e peste tot. Eu am aflat de aici.

Gilbert Garcin

2009-12-13T15:02:00.008+02:00

Un pensionar se apucă de fotografie. Dar nu guguştiuci de prin parcuri, apusuri de soare, nepoţei rubiconzi şi monumente istorice îl interesează, ci în-scenarea, prin fotomontaj, a absurdului, a limitelor artei, a reificării, în fine, a tuturor neputinţelor şi angoaselor omului contemporan. Şi o face cu autoironie, pentru că se află el însuşi în centrul acestor imagini. Unii critici spun, pornind de la vestimentaţie, că este un soi de M. Hulot, alţii observă trimiteri la Eugen Ionesco sau Hitchcock. Enjoy!

L'indifférent

Le choix décisif

L'espace et le temps

Nocturne (D'après Paul Klee)

Lumi paralele

2009-12-12T14:47:00.004+02:00

Nu, nu mi-a trecut prin cap că ar putea fi "sufletul meu pereche".

Pe scurt...

2009-12-11T20:25:00.001+02:00

Ce-aş mai putea adăuga?
(ici)

Sibilinic (poate)

2009-12-11T13:28:00.004+02:00

Da, mă tem că nu era paranoia. Şi n-aş miza pe apatia populaţiei. Situaţia e din ce în ce mai îngrijorătoare. Curtea Constituţională a decis azi ca toate voturile nule să fie renumărate şi reexaminate. Ceea ce ar putea însemna, totuşi, reducerea la tăcere a monstrului multi-giga-(a)-hiper-cefal.

Câteva declaraţii de pus cap la cap

2009-12-10T20:50:00.004+02:00

Eram eu odată un ţânc evlavios şi acneic, îmi imaginam că oamenii ăia care scriu cărţi îs nişte zei. Prima oară când am zărit unul a fost la o nuntă şi n-am dansat, n-am mâncat sarmale, n-am furat mireasa, că doar nu era să mă dau în spectacol în faţa zeului.
Am aflat treptat că zeii o dau în bară, uneori urât de tot. Cum e cazul aici. Dacă mai judec eu corect, sexul oral nu e dovadă de prostie. Aşa că ori Patapievici e dezinformat şi aruncă pe piaţă subiecte pe care nu le-a verificat, ori Voinescu vrea să dreagă busuiocul, ori Geoană e un prost un pic pervers, ceea ce mi-l face chiar simpatic. Minte unul, din neştiinţă, mint doi, unul dintre ei voit, minte consilierul, minte filozoful, minte bloggerul, cert e că i-a încurcat Băse pe toţi.

P.S. E ceva de genul ăsta?

Manifest

2009-12-10T13:26:00.001+02:00

J'aime les gens qui doutent
Les gens qui trop écoutent
Leur coeur se balancer
J'aime les gens qui disent
Et qui se contredisent
Et sans se dénoncer

J'aime les gens qui tremblent
Que parfois ils ne semblent
Capables de juger
J'aime les gens qui passent
Moitié dans leurs godasses
Et moitié à côté

Manifestul lui Pobby în vremuri tulburi, când nimic bun nu se anunţă...

?!

2009-12-09T19:32:00.001+02:00

Paranoia sau pericol real?

Mihaela, dragostea mea...

2009-12-09T15:39:00.001+02:00

Interiors

2009-12-09T13:16:00.002+02:00

Cică la biroul ăsta îşi scrie Woody unele cărţi şi scenarii.

Tenori celebri

2009-12-08T18:05:00.002+02:00

Întrebare: Ce ritmuri i s-ar potrivi lui Geoană?

Alice in… Waterland

2009-12-08T10:17:00.004+02:00

Despre stil

2009-12-07T19:12:00.004+02:00

Cei care i-au dat, in premiera, al doilea mandat consecutiv nu sunt, asa cum probabil v-ati fi asteptat, iubitorii de Basescu. Basescu este noul presedinte datorita (sau din cauza – as you like it) celor care l-au urat visceral, celor care l-au criticat in exces, celor care si-au pus intreaga viata in slujba unei idei – alungarea lui Basescu de la Cotroceni. Se pare ca unii dintre acestia vor continua pe acelasi drum.
Toata ura adversarilor lui Basescu a muiat inimile celor care nu l-ar mai fi votat niciodata. Tradarea lui Crin a contribuit si ea, greselile si gafele enorme ale lui Geoana au ajutat si ele, insa ura pura, ura desantata a adversarilor i-a adus lui Basescu al doilea mandat.

Să-i enumerăm: gureşa Gabriela Vrânceanu Firea, scabrosul Ciutacu, Kung Fu Badea Panda aka Telefonistul isteric, preacuviosul Gâdea, madame 220V Grecu, durul de peltea Radu Tudor, vitezomanul Nistorescu, colportorul hidos Bădin. Less is more, fraţilor! Puţin stil, ce naiba! Chiar şi atunci când urâţi, mai ales când urâţi.
Hai, pace! 5 ani veţi avea o pâine mare şi rotundă de hăpăit.

P.S. Cum am putut, Doamne, să-l uit pe reprezentantul secţiei Socola, pe care nici cămeşa de forţă nu-l mai cuprinde, omul cu laptopul, Valentin Stan?

Cadavrele din dulap

2009-12-07T09:20:00.003+02:00

OK, aşa cum ziceam, s-a cutremurat pământul, a ieşit Băse, show-ul blondei va continua, Geoană e mâncat, a ieşit din istorie fără ca măcar să intre. Ca de obicei, nu o să ştie ce l-a lovit. Omu' era sincer când s-a bucurat, avea licărirea aia în ochi care nu se poate truca.
Eu nu mă bucur. În dimineaţa asta, mi-am adus aminte de Ridzi, de inenarabilul Hoară, de toate bâlbele guvernării ăsteia. Nu l-am uitat pe don Costel, îmi sună în urechi toate replicile cinice ale lui Berceanu, fac infarct când aud de Pogea.
Uitasem preţ de câteva săptămâni, pentru că în partea cealaltă răul cred că este mai mare. Acum nu-mi mai permit luxul ăsta.

Victorie au ba?

2009-12-06T21:48:00.002+02:00

Stimaţi domni,

Am votat într-un anumit mod astăzi nu pentru că aş crede că cel ales de mine e omul providenţial (ha!) sau măcar perfect pentru funcţia asta. Am pus apăsat ştampila pe una dintre căsuţe pentru că urăsc proştii ipocriţi, ticăloşi, incoerenţi. Nu credeam că sunt mulţi care vor gândi ca mine. Nu, nu mă cred mai inteligent decât vecinul de la doi, decât jumătate dintre colegii mei sau chiar decât părinţii mei. Doar puţin mai incapabil de compromisuri majore.
Speranţa mea e că va ieşi Băsescu. Convingerea mea e că va fi nasol anul viitor, dar cheer up! Asta e normalitatea pe aici.

(Jurnalist antenist la muncă în seara asta.)

P.S. Aţi simţit seismul? Ăla adevărat. Iese Băse, indubitabil.

Lume, lume!

2009-12-06T15:34:00.000+02:00

Pe asta nu o veţi vedea niciodată la Antene, cel puţin.

Ghicitoare

2009-12-06T10:04:00.003+02:00

E preşedinte de partid, i-a plictisit ceva vreme şi pe americani, are deseori visuri de mărire, vorbeşte cu mâinile, picioarele, cu tot ce posedă el, enfin, despre nimic, minte şi preferă întâlnirile de taină noaptea, când nu i se văd coşii, are o nevastă obsedată de propriile-i buze, astfel încât nu ezită să folosească rujul în public, mai presus de orice se distinge prin prostie, incoerenţă şi laşitate. E "decât" ...

(Foto)